Pe 15 iulie 2025, Institutul de Politici pentru Migrație a organizat masa rotundă „Politici de migrație pentru echilibrarea demografică”, un eveniment dedicat explorării rolului migrației în răspunsul la provocările demografice actuale ale României. Discuțiile au reunit experți din administrația publică, mediul academic și societatea civilă și s-au concentrat pe identificarea de soluții sustenabile și realiste în fața scăderii populației, migrației externe și nevoii tot mai urgente de integrare eficientă a migranților și de reconectare cu diaspora.
Evenimentul a deschis o conversație aplicată despre contextul demografic critic în care se află România: o populație în scădere, o forță de muncă tot mai redusă și o natalitate scăzută. În acest peisaj, migrația este privită tot mai mult ca o oportunitate, atât prin atragerea de forță de muncă din state terțe, cât și prin încurajarea revenirii românilor din diaspora.
Un punct central al discuțiilor l-a reprezentat nevoia unei infrastructuri instituționale solide pentru integrarea migranților care ajung în România. S-a discutat despre valurile recente de lucrători proveniți din Asia de Sud și despre riscul ca România să devină o simplă zonă de tranzit spre alte state europene, în lipsa unor politici clare de retenție și sprijin. În același timp, s-a pus accent pe provocările specifice integrării refugiaților ucraineni, dintre care o parte semnificativă sunt deja activi pe piața muncii, dar se confruntă cu dificultăți persistente legate de accesul la servicii, bariere lingvistice și incertitudinea privind viitorul lor statut juridic.
Participanții au evidențiat o serie de obstacole structurale în calea unei integrări eficiente: birocrația excesivă, lipsa de coordonare între instituții, dificultățile în obținerea documentelor de ședere și slaba dezvoltare a serviciilor de sprijin, precum cursurile de limba română sau consilierea culturală. În plus, acceptarea socială a migranților este încă redusă în multe comunități, ceea ce complică eforturile de incluziune.
Un alt subiect major a fost potențialul insuficient valorificat al diasporei românești. Cu peste 5 milioane de români trăind în afara granițelor, România dispune de o resursă umană valoroasă, care se lovește frecvent de dificultăți administrative, lipsa oportunităților și un sprijin instituțional insuficient la întoarcerea în țară. A fost subliniată importanța unei strategii coerente de reconectare cu diaspora, care să depășească apelurile emoționale și să creeze condiții reale pentru întoarcere, muncă, antreprenoriat și implicare civică.
În plan instituțional, s-a conturat un consens clar: politicile de migrație din România sunt fragmentate și reactive, iar lipsa unei viziuni integrate limitează eficiența intervențiilor publice. A fost subliniată nevoia unei guvernanțe coerente – fie prin înființarea unei instituții centrale, fie prin dezvoltarea unui mecanism interinstituțional dedicat coordonării migrației, integrării și reconectării cu diaspora. De asemenea, s-a accentuat importanța colectării și utilizării de date relevante în procesul de elaborare a politicilor publice.
Discuțiile au evidențiat că migrația poate deveni un pilon important în echilibrarea pieței muncii și în susținerea redresării demografice, atunci când este gestionată prin politici integrate, incluzive și coerente.