Pe 10 iulie 2024, la Biblioteca Academiei Române, a fost inaugurată oficial o nouă entitate dedicată gestionării complexe a migrației: Institutul de Politici pentru Migrație din România (IPM). Acest think tank independent și non-partizan se concentrează pe generarea de analize statistice riguroase, elaborarea de politici publice adaptate și consolidarea capacității instituționale în domeniul migrației.
Context și amploare
Președintele IPM, Cristian David, a subliniat poziționarea institutului în sistemul românesc de actori relevanți ai domeniului, afirmând că activitatea va fi fundamentată pe «date exacte, cifre concrete și analize obiective». Acesta a:
- Estimat la nivel global între 280 și 300 de milioane numărul migranților (≈ 3,6% din populație),
- Evidențiat peste 117 milioane de persoane forțate să-și părăsească locuințele,
- Menționat că aproximativ 6 milioane de români au emigrat (definitiv sau temporar) în ultimul deceniu, reprezentând peste 25% din populația României.
Axe prioritare de acțiune
Institutul se concentrează pe patru domenii fundamentale:
- Cercetare, pentru studii calitative și cantitative despre migrație,
- Elaborarea de politici publice adaptate,
- Educație și asistență pentru actori relevanți (decidenți, ONG-uri, comunități),
- Cooperare internațională, aliniată la bunele practici europene.
Provocări actuale și angajamentul autorităților
Mircea Abrudean, secretarul general al Guvernului, a prezentat datele aferente anului 2024:
- 7.903 tentative de trecere ilegală a frontierei,
- 1.313 cereri de azil,
- peste 9 milioane de intrări ale cetățenilor ucraineni în România după declanșarea războiului, dintre care aproape 100.000 rămân în țară.
Aceste cifre ilustrează provocările cu care se confruntă România în gestionarea simultană a unor crize umanitare și securitare.
Impact și viziune pe termen lung
Lansarea IPM marchează o schimbare strategică: migrația este abordată acum sistematic, prin fuziunea dintre soliditate academică și aplicabilitate practică. Institutul va facilita:
- adaptarea rapidă a politicilor la context geopolitic schimbător,
- integrarea migraților și valorificarea diasporei,
- reducerea stigmatizării migranților prin date credibile,
- dezvoltarea unei platforme instituționale durabile pentru schimb de bune practici.
Crearea Institutului de Politici pentru Migrație din România reprezintă un moment istoric în evoluția responsabilă a politicilor publice privind migrația. Bazându-se pe cercetare și cooperare internațională, IPM oferă un cadru viabil pentru transformarea migrației din provocare în oportunitate strategică națională și europeană.
Citește articolul întreg aici: https://www.msnews.ro/lansarea-institutului-de-politici-pentru-migratie-din-romania-un-pas-inainte-in-gestionarea-fenomenului-migratiei/